Vom începe prin a defini fobia. Termenul de fobie, atât pentru psihiatru, cât şi pentru omul de pe stradă, semnifică o frică de o intensitate extremă, persistentă, sesizată de către subiect ca fiind iraţională. Aceasta este determinată de prezenţa sau doar anticiparea prezenţei unui obiect, vietate sau situaţie. Reacţia la expunerea la stimul este de multe ori exagerată, în neconcordanță cu realitatea. Senzaţia este de frică profundă care invadează persoană, chiar şi atunci când „expunerea” este mai degrabă simbolică. „Cea mai veche şi mai puternică emoţie a omului este SPAIMA.? (H.P.Lovecraft, scriitor american)

Acum că am văzut ce înseamnă fobia voi prezenţa un studiu de caz. Este vorba despre pacientă denumită simbolic M. Această s-a prezentat prima oară la psihoterapeut, deoarece viaţa acesteia era marcată de fobia pe care o avea. Deşi locuia în apropierea unui parc, ea nu putea avea activităţi în aer liber, din cauza fobiei. Vara, în special când aceasta dorea să iasă să alerge, sau să petreacă timpul cu prieteni, era nevoită să stea izolată într-un mediu securizant. Fobia acesteiea era fobia de fluturi. Pernanent unde îi întâlnea, avea senzaţia că aceştia doresc să o atace, să îi între în gura, în ochi, să îi facă rău. Era cuprinsă de un sentiment puternic de teamă însoțit de atacuri de panică, anxietate crescută, transpiraţie excesivă şi tremor al corpului. Gândul predominant la vederea stimulului fobic era „vin să mă atace”. Chiar dacă raţional ştia că aceştia nu îi pot face rău „corpul voia să fugă”. Avea această fobie de la vârsta de 7 ani, trăind permanent în teroare. De 20 de ani activităţile ei în aer liber erau perturbate de acesta fobie.

Terapia pentru care ea s-a prezentat era „terapie prin expunere” (pentru cei care cunosc seamănă foarte mult cu desensibilizarea sistematică). În această terapie era nevoie de ajutorul familiei şi a apropiaților pentru a o sprijini şi pentru a o încuraja. Alături de ea era şi sora acesteia care, la rândul ei, era împreună cu soţul. Îl vom denumi şi pe cumnalui lui M, simbolic, cu litera C. Într-o discuţie anterioară, C afirmase că fobia acesteia este oarecum amuzantă pentru că aceşti fluturi sunt inofensivi, dar totuşi cine este el să o judece. El este acolo pentru a o susţine. În cursul terapiilor cu M, împreună cu familia, s-a dovedit că şi C avea o fobie. Fobia acestuia era pentru gândacii de bucătărie (cockroach). Modul de manifestare era acelaşi ca şi în cazul lui M. Numai gândul la aceşti gândaci, îi provoca o senzaţie puternică de greață. Gândul care predomina era „murdărie”. De aceia el dezvoltase şi o formă uşoară da aphephobia (teamă de a fi atins). Avea impresia că dacă este atins el va fi contaminat de această „murdărie” şi o interpreta că şi o agresiune. Evita contactul direct cu persoanele. Deşi era o persoană destul de puternică (meseria acestuia find puţin asemănătoare cu cea a fachirilor, acesta având faţa plină de pierce-inguri) totuşi această fobie a lui nu îi permitea să desfăşoare multe activităţi casnice. Familia a fost şocată să vadă reacţiile lui C în faţa acestui stimul. Atacul de panică, anxietatea crescută şi tremorul mâinilor îl făceau să îşi contorsioneze faţa dându-i o mimică îngrozitoare. Avea această frică de la vârsta de 9 ani şi nimeni din familia acestuia nu a ştiut. A ţinut secretul până când cumnata acestuia a venit la terapie. A fost încurajarea pentru el, că şi el poate scăpa de teama pe care o are.

Prin urmare, nu trebuie să etichetăm persoanele care au fobii, pentru că modul de manifestare al acesteie este incontrolabil. Corpul nu mai ascultă şi senzaţiile nu pot fi stăpânite. Teama, anxietatea, tremorul, transpiraţia excesivă pune stăpânire pe cei cu fobii. Pe aceste persoane trebuie să le ajutăm, să le sprijinim şi să le îndrumăm la un specialist care poate să îi ajute. Pentru a putea să înţelegem aceste fobi va voi prezenţa pe cele mai ciudate pentru că acestea pot fi foarte variate şi pot fi întâlnite unde nici nu ne aşteptam. 1) alodaxofobia = frică în faţa opiniilor altor persoane; 2) barofobia = frică de graviditate; 3) logizomecanofobia = frică de computere; 4) dextrofobia = frică de obiecte situate în partea dreapta a corpului; 5) eufobia = frică de a auzi veşti bune; 6) francofobia = frică de francezi sau cultura franceză; 7) genufobia = frică de genunchi; 8 ) ideofobia = frică de idei; 9) selenofobia = frică de lună; 10) uranofobia = frică de rai; 11) plutofobia = frică de bogăţie; 12) gamofobia = frică de căsătorie; 13) genofobia = frică de sex; 14) hipopotomonstrosecvipedaliofobia = frică de cuvinte lungi; 15) venustrafobia = frică de femei frumoase; 16) vitricofobia = frică de tată vitreg; 17) xantofobia = frică de culoarea galben sau cuvântul “galben”; 18) xenoglosofobia = frică de limbi străine; 19) triskaidekafobia = frică de numărul 13; 20) ripofobia = frică de actul defecaţiei.

În încheiere doresc să precizez că cei doi pacienţi au trecut cu succes prin procesul terapeutic şi acum se bucura de o viaţa liniştită, revenind la activităţile care le fac plăcere. Îi felicit pentru curajul care l-au avut pentru a trece peste acest impas și pentru curajul de a-și recunoaște fobia. Sfătuiesc oamenii care au o fobie să nu le fie teamă să apeleze la un specialist care îi poate ajuta.

Anunțuri

4 răspunsuri »

  1. corvusdd spune:

    Ceea ce imi expuneti dumneavoastra nu imi seamna a fobie. Imi seamana mai mult cu o teama foarte puternica. Ca sa fie diagnosticata ca si fobie aceasta teama puternica trebuie sa indeplineasca anumite criterii simptomatice. Fobia se manifesta cu atacuri de panica si anxietate puternica in ori ce conditii (si multe altele, acestea fiind doar 2 criterii). Cel mai bine este sa primitit un diagnistic corect la aceste temeri. Dar dumneavoastra decideti in functie de cat de mult va afecteaza aceastea viata sociala si activitatea cotidiana.

  2. flory0405 spune:

    🙂 ma gandeam eu ca nu este o reteta standard. oricum, ciudate caile mintii…
    eu, personal, aplic autocontrolul; de cele mai multe ori functioneaza.
    am observat ca daca suntem pusi la un loc cu persoane care au aceeasi fobie putem reactiona diferit in functie de persoana respectiva. ex: langa persoane straine tentinta este de intensificare, exagerare pana la panica. de cealalta parte, cu persoane apropiate care au aceeasi fobie, tindem spre autocontrol, disminuarea efectelor pana la eliminare. Probabil instinctul de a proteja pe cel de langa noi primeaza fobiei.
    Dunno, just sayin´

  3. corvusdd spune:

    Modul de interventie terapeutica depinde de abordarea terapeutului si mai ales de dumneavoastra. Pana unde sunteti dispusa sa mergeti pentru a va depasi fobiile. In mare parte depinde de tine. Sper sa aveti puterea sa va ajuti. Succes.

  4. flory0405 spune:

    Wow, atatea fobii despre care nici nu stiam ca exista.

    Sunt curioasa ce inseamna terapie pentru a depasi o fobie.

    Eu spre exemplu sunt constienta de anumite fobii ale mele si incerc sa evit contactul sau expunerea (Acrofobie – teama de inaltime, Aracnofobie – teama de paianjeni; si majoritatea insectelor)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s