În al treilea strat devii brusc conştient că nu ştii cine eşti! Identitatea este pierdută, regulile dispar, un haos extraordinar, un ocean vast pe furtună; minunat dacă poţi înţelege. Dacă nu poţi înţelege: foarte, foarte teribil. Acest al treilea strat, dacă este bine înţeles, şi dacă poţi rămâne atent în el, îţi va da prima sclipire, prima sclipire vitală a vieţii. Altfel o vei lua razna.

            În al treilea strat oamenii înnebunesc. Ei sunt mai oneşti decât oamenii care  aparţin primului şi celui de-al doilea strat. Un om care a înnebunit a renunţat pur şi simplu la formalităţi, a renunţat la jocul de roluri, şi a permis haosului să-l cuprindă. El este mai bun decât politicienii voştri, cel puţin el este mai sincer şi mai adevărat faţă de viaţă.

            Eu nu spun: „Du-te şi devino nevrotic, du-te şi devino nebun”; dar nebunia se întâmplă la stratul al treilea. Toţi marii artişti aparţin stratului al treilea, şi toţi marii artişti sunt predispuşi să devină nebuni. Un Van Gogh înnebuneşte. De ce?  Artiştii, muzicienii, poeţii, pictorii – ei aparţin celui de-al treilea; ei sunt oameni sinceri, mai sinceri decât politicienii voştri, decât aşa-zişii voştri călugări, papi, aşa-zişii mahatmaşi – ei aparţin cu toţii celui de-al doilea strat, jucând un rol – de a fi un mahatma. Al treilea strat este format din oameni mai sinceri, mai oneşti dar – pericolul este acolo; ei sunt atât de sinceri şi de oneşti încât se prăbuşesc în haos; ei nu se agaţă de lumea regulilor, şi atunci se află în furtună.

            Dacă cineva poate rămâne alert în al treilea strat, conştient, meditativ – acel haos se transformă într-un cosmos. Este haos pentru că tu nu eşti centrat, nu eşti conştient. Dacă eşti conştient devine un cosmos, o ordine; şi nu ordinea regulilor omeneşti – ordinea lui Tao, ordinea a ceea indienii au numit DHARMA, DHAMMA, RIT; ordinea ultimă, nefăcută de om.

            Şi, dacă rămâi alert, haosul este acolo dar tu nu eşti în haos, îl transcenzi – conştienţa este un fenomen de transcendere. Ştii că tot în jur este haos, dar adânc în interiorul tău nu este nici un haos. Brusc eşti deasupra lui, nu eşti pierdut în el.

            Poeţii, pictorii, muzicienii, se pierd în el pentru că ei nu ştiu cum să fie conştienţi. Dar ei sunt oameni mai oneşti. În casele de nebuni din lume sunt mai mulţi oameni oneşti decât în capitalele lumii. Şi dacă se permite calea mea voi transforma capitalele în case de nebuni. Oamenii care sunt în case de nebuni au nevoie de ajutor, au nevoie de Maeştri, pentru a-i duce dincolo de al treilea la al patrulea. Sufiţii au un cuvânt special pentru oamenii celui de-al treilea strat, ei îi numesc MASTAS: nebuni, dar nebuni în iubirea  pentru Dumnezeu. Ei sunt nebuni! Pentru toate scopurile practice ei sunt nebuni. Ei au nevoie de un Maestru care îi poate ţine de mână şi duce la al patrulea. La stratul al treilea este nevoie de un Maestru.

            Dacă aparţii primului strat nu ai nevoie de un Maestru. Dacă aparţii stratului al doilea, nu se pune problema, nu există căutare pentru un Maestru. Numai oamenii celui de-al treilea strat încep să caute, să vâneze, un Maestru, cineva care le poate oferi ajutor în momentele lor de haos.

            În al treilea strat posibilităţile sunt două. Poţi deveni nebun – aceasta este teama, de aceea oamenii se agaţă de al doilea strat, se agaţă în mod profund, de teamă, pentru că dacă îşi pierd punctul de sprijin vor cădea în haos – cu toţii ştiţi asta, că dacă nu te agăţi de roluri vei cădea în haos.

            Joci rolul soţului sau al soţiei; dacă renunţi să mai joci jocul ştii că vei înnebuni. Continui să joci jocul pe care societatea l-a impus asupra ta, de teamă că dacă vei ieşi din el – unde vei ajunge? Renunţi la societate şi ajungi în haos. Atunci orice certitudine este pierdută. Confuzie.

            Deci o posibilitate este confuzia, nevroza, casa de nebuni; altă posibilitate este: dacă rămâi alert, meditativ, conştient, haosul devine extrem de frumos. Atunci nu este haos, are o ordine a sa, o ordine interioară a sa. Chiar şi furtuna este frumoasă dacă poţi rămâne alert în ea şi nu te identifici. Atunci haosul te înconjoară ca o imensă energie ce se mişcă peste tot, şi tu stai chiar în centru, neafectat, luciditatea ta nu este atinsă deloc. Asta îţi dă pentru prima oară o sclipire a ceea ce ESTE SĂNĂTATEA.

            Oamenii care aparţin stratului al doilea doar PAR sănătoşi, ei nu sunt sănătoşi. Forţează-i să intre în al treilea şi vor deveni nebuni. Oameni care sunt în al treilea ŞI conştienţi – ei sunt sănătoşi, ei nu pot fi forţaţi să devină nebuni; nici o situaţie nu îi poate forţa să devină nebuni. Oamenii din al doilea strat sunt mereu exact la graniţă. Un mic impuls – piaţa o ia în jos sau devin falimentari sau moare soţia, sau fiul devine un hippie – şi ei cad în al treilea; devin nebuni.

            Oamenii de pe nivelul al doilea sunt mereu gata să devină nebuni; orice situaţie, doar un mic impuls. Ei fierb la nouăzeci şi de al treilea, doar atunci poţi intra în al patrulea. Dacă ai înfruntat haosul, dacă ai înfruntat anarhia vieţii interioare, atunci devii capabil să intri în al patrulea.

 Sursa: Osho – Cartea despre Tao

VA URMA  “Straturile”personalitatii umane (IV)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s