Respiratie lunga, viata lunga. Respiratie scurta, viata scurta. Lipsa respiratiei = moarte!
                  Istoria „antrenarii” respiratiei este una universala. In Yoga exercitiile pentru obtinerea unui anumit ritm al respiratiei sunt reunite sub denumirea Pranayama. In general este vorba despre o inspiratie urmata de o pauza apoi o expiratie si pauza. In Kundalini Yoga exista ceea ce se numeste Respiratia Focului (o respiratie rapida). In Yoga Tibetana exista o tehnica de retinere a aerului in plamani (apnee) ce produce o puternica caldura interioara. Respiratia este poarta catre sistemele nervoase central si vegetativ. Respiratia poate fi constienta si inconstienta ca atunci cand dormim sau am lesinat. In ceea ce priveste sindromul mortii subite la sugari exista dovezi concrete ca bebelusii „uita” pur si simplu sa respire in somn. E un lucru tragic care explica prezenta, in cultura chineza, a paturilor de familie. Prezenta mamei in acelasi pat in care doarme un nou-nascut poate fi privita ca o masura de prevedere impotriva sindromului mortii subite la sugari. Deoarece respiratia influenteaza sistemele nervoase ale corpului uman, maestrii taoisti au observat ca emotiile influenteaza modul in care respiram. Cand suntem furiosi respiram greu. Cand suntem tristi simtim ca ne sufocam. Cand suntem fericiti respiratia devine usoara. Cand suntem linistiti respiratia noastra este prelunga.
In practica taoista si budista respiratia este de patru feluri:
Respiratia „vijelioasa” – dupa cum ii spune si numele, acest tip de respiratie apare dupa un exercitiu fizic sau dupa o munca grea cand incepem sa gafaim. Acest fel de respiratie poate provoca cu usurinta oboseala.
Respiratia „zgomotoasa” – aceasta respiratie se numeste asa deoarece poate fi auzita si de ceilalti. Acest tip de respiratie apare ca urmare a unor emotii puternice sau a bolii. Respiratia zgomotoasa poate provoca tensiuni in corp si blocaje energetice.
Respiratia „energetica” – aceasta respiratie este atat de usoara incat nu poate fi auzita decat de catre „proprietar”. Respiratia energetica poate conduce la o stare de toropeala sau somn.
Respiratia „tacuta” – aceasta respiratie este atat de silentioasa incat nu poate fi auzita nici chiar de catre „proprietar”. Aceasta este respiratia adecvata starii Qigong. Doar cand se poate respira in acest fel se poate considera ca s-a ajuns la nivelul de incepator in Qigong!!! Respiratia „tacuta” poate fi experimentata cu usurinta in timpul meditatiei. In stare de meditatie profunda sunetul respiratiei dispare. In acel moment un observator extern nu va mai putea preciza daca persoana ce mediteaza mai respira sau nu. Atentie insa, NU incercati sa va opriti respiratia in mod intentionat!!!Acest lucru poate cauza traume serioase.

„Antrenamentul” respiratiei trebuie sa se desfasoare sub indrumarea unei persoane care a atins cel putin al patrulea stadiu al respiratiei. Nu e de mirare ca mai tuturor elevilor li se da urmatorul sfat cu privire la respiratie in Taiji: „respira natural”. Acesta nu e un sfat rau dar nici unul bun. A respira natural inseamna pentru majoritatea incepatorilor sa continue sa respire asa cum fac de obicei. Pentru a incepe cu adevarat „antrenamentul” respiratiei trebuie observate obiceiurile nesanatoase legate de respiratia proprie dar si partea superioara a trunchiului, umerii si regiunea gatului. Lucrul cu respiratia nu implica influnte din afara. Chiar si G.I. Gurdjieff a fost sfatuit de catre profesorul sau sa renunte la toate tehnicile de respiratie pe care le invatase deoarece acestea „ii faceau mai mult rau decat bine”. Diferitele etape pe care le parcurge respiratia apar in mod NATURAL pe masura ce se castiga experienta in practica Taiji sau Qigong. Scopul respiratiei este sa aduca vitalitate si oxigen in sange. Dar exista si multe alte aspecte cruciale in ceea ce priveste respiratia: de exemplu ajutorul dat inimii in actiunea acesteia de a pompa sangele, dirijarea emisiei de hormoni endocrini precum si miscarea lichidului cerebral prin sira spinarii. Respiratia libera, fara nici o inhibitie se intalneste rar. Daca aveti norocul sa respirati in acest fel veti resimti valuri de bucurie raspandindu-se incet in tot corpul. Aceasta respiratie este mai intensa chiar decat un orgasm. Pentru a elibera respiratia trebuie sa retraim momentul traumatic al nasterii noastre. Pentru majoritatea oamenilor prima respiratie a fost insotita de durere si teama. De obicei doctorul care asista nasterea loveste cu palma fundul sau spatele bebelusului. Astfel la iesirea din caldura si intunericul pantecului mamei prima respiratie este insotita de un anume soc si de teama. Nu e de mirare deci ca multi dintre noi respiram foarte greu. Prima respiratie isi pune amprenta pe modul de respiratie pe care il folosim uneori toata viata. Daca va numarati printre cei nascuti intr-o piscina, sub apa, sunteti printre putinii norocosi care s-au nascut si au respirat fara durere. De aceea copiii care s-au nascut astfel si carora li s-a permis sa respire pentru prima data langa mama lor fara a li se taia cordonul ombilical vor avea o viata mult mai sanatoasa si mai fericita.  Nu uitati: inainte sa rostim primul cuvant trebuie mai intai sa respiram o data. Iar de cum respiram o data sau de mai multe ori tine si o mare parte din fericirea noastra ulterioara. Sa respiram deci natural dar corect!!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s